Dupa toate probabilitatile Sfinxul nostru e o reprezentare a supremei divinitati a timpurilor pelasge. Pelasgi au fost triburi preindoeuropene care au populat indeosebi regiunea Marii Egee, pana la migratia triburilor grecesti, extinzandu-se astfel pana in Elada, Asia Mica si Egipt.
Din totdeauna oamenii si-au pus intrebarea daca aspectul particular al acestui monument megalitic care este Sfinxului din Carpati a fost efectul eroziunii sau avem de-a face cu o lucrare realizata de mâna omului.
Din orice unghi am privi Sfinxul, constatam ca avem de-a face cu o reprezentare antropomorfa. E destul de dificil sa-ti imaginezi ca vântul si ploile s-au straduit sa daltuiasca Sfinxul in asa fel incat sa reprezinte un cap omenesc. Si nu orice fel de cap. Ci unul impunator, misterios, degajând o forta si autoritate greu de obtinut si de catre un sculptor talentat.
Spatiul liber din jurul Sfinxului, ne duce cu gândul la un amplasament anume ales. De acolo de sus, de la inaltimea muntilor, Sfinxul pare sa vegheze ca un adevarat "Pazitor al pragurilor". Sfinxul reprezinta, dupa istoricul N. Densusianu, "Figura cea enorm de colosala din Carpatii Daciei si care ne infatiseaza o expresie suverana de demnitate si o imensitate de putere ce nu putea sa reprezinte decat pe zeul cel mare, national al triburilor pelasge, caruia i-au fost consacrate peste tot locul inaltimile cele mai impunatoare ale muntilor".
Sfinxul românesc din Bucegi, nu are doar aspectul Sfinxului egiptean, ci si atributele misterioase ale acestuia. Orbita sa de piatra, pare sa accepte imaginea unei lumi care trebuie privita cu ingaduinta, care are multe de invatat si mare nevoie de ajutor. Atunci când te afli inpreajma Sfinxului din Carpati, ai senzatia ca veacurile nu iti sunt destinate tie, biet muritor, decât daca intelegi care iti este rostul.
Sunt destui istorici chiar si contemporani care vad in Sfinxul de la Gizeh o copie a celui de pe platoul Bucegilor. In sprijinul acestei ipoteze vine si constatarea asemanarii Sfinxului din Bucegi cu o statuie a lui Zeus descoperita in Italia si pastrata actualmente la Vatican. Acest bust prezinta trasaturile lui Zeus intr-o figura barbara, severa caracteristica tracilor. Iata o serie de asemanari care fundamenteaza ipotezele expuse: actualul Sfinx al Bucegilor are aceeasi inaltime cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh. Desi toate zeitatile Egiptului au corpuri omenesti si capete de animale, Sfinxul de la Gizeh are corp de leu si cap de om. Alaturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de "Babele".
Despre aparitia Sfinxului s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori ai Sfinxului au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate ale Sfinxului.
Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii.
Exista insa in tara aceasta oameni simpli, daruiti de Dumnezeu cu puteri vizionare, care stiu ca Sfinxul Bucegilor sta intr-adevar de paza.
Vizionara Valentina, femeie oarba din Iasi, a descoperit ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza Sfinxul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. De asemenea, ea afirma ca subteranele nedescoperite ale acestuia ascund o adevarata arhiva, din timpuri imemoriale, la care oamenii vor avea acces dupa multi ani.
"Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamântului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie." (...)"Atunci când cu stiinta care va fi pe pamânt va birui cineva sa ajunga sub muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea va sti ce are de facut. Dar asta se va intâmpla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi..."
"Acolo e trecutul omenirii! Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, e demult, demult, tare mult inainte."
Sfinxul din Carpati este, fara indoiala, uniunea realitatatii cu supranaturalul. |
Detalii articol